Mărturii istorice în localităţile invecinate parcului

Peisajul istoric cultural în PNMM este reprezentat de numeroase situri arheologice, scoase din anonimat ca urmare a nenumăratelor săpături arheologice şi cercetări efectuate în decursul timpului de diferite Societăţi sau Instituții de cercetări arheologice, Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea, şi altele asemenea ce au dovedit existența de așezări omenești începând cu epoca de piatră.

Cercetările arheologice au evidenţiat existenţa obiectelor din eneolitic din cultura Gumelniţa şi dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută în special datorită statuii numită Gânditorul de la Hamangia), vestigii ale acestei culturi au fost descoperite la Luncaviţa în punctul numit „La cetăţuie” şi în apropierea localităţii Văcăreni. Urme ale culturii Gumelniţa- resturi de vase- sunt prezente şi la Garvăn.

Tot la Garvăn a existat o aşezare geto-dacă şi se găsesc ruinele cetăţii romano-bizantice Dinogeţia (portiuni de zid, turnuri de apărare, poarta principală – sec IV), şi ale unei aşezări feudale timpurii (ceramică cu traditii daco – romane, unelte agricole şi arme, tezaure monetare, podoabe, depozite de alimente). Cetatea a fost construită  în timpul împăratului Diocleţian (284-305), avand ca scop întărirea granitei de la Dunăre a Imperiului Roman, ca aparare impotriva populatiilor migratoare.

Alte vestigii ale culturii neolitice Gumelniţa au fost descoperite şi la Jijila, Văcăreni, Garvăn. Pe malul lacului Jijila sapaturile au descoperit de asemenea semne de vietuire datand din epoca fierului.

La Vacareni a fost descoperit un tezaur monetar ce conţine ducaţi emişi în timpul lui Mircea cel Bătrân, se presupune ca ar fi îngropat aici din anul 1436 după lupta de la Nicopole, la care alături de cruciaţi au participat şi Mircea cel Bătrân, Domnul Tării Româneşti.

La Nifon au fost descoperite două monumente romane inchinate zeiţei Diana, cel mai vechi datand din anul 170 e n.

La Măcin se gaseste Castrul roman Arrubium atestat documentar în jurul anului 100 e.n., ale carui ruine se pot vedea şi azi în apropierea orasului inspre partea de nord vest. La 5 km de Măcin s-au descoperit olane de la un apeduct roman. Cetatea romana Troesmis, era una din cetatile principale ale getilor, mentionate de izvoarele istorice, referitoare la conflictele militare dintre Lysimach şi Dromichete (inceputul secolului al III-lea i.e.n.), iar poetul Ovidiu are grijă să specifice ca Troesmis este o cetatuie straveche (Vetus arx), pe care Pomponius Flaccus a cucerit-o de la geti şi a dat-o regelui Rhescuporis al tracilor (anul 12 e.n.). Alte mărturii ale istoriei şi culturii în Măcin sunt Hanul vechi edificat acum 300-400 de ani şi geamia, monument arhitectonic construit în secolul XVIII.

Alte lăcaşuri de cult şi martori de spiritualitate şi permanenţă etnică: Geamia de la Măcin, Geamia de la Isaccea , Bazilica cu criptă (martirium) Comuna Niculiţel, Biserica Sfântul Atanasie Comuna Niculiţel, Basilica paleo- creştină cu criptă Comuna Niculiţel.